The Pretty Blossoms
  • Home
  • Echipament
  • Gradina & Plante
  • decor & organizare
    • decor
    • organizare
  • lifestyle
    • beauty
      • machiaj
      • manichiura
      • tinute
      • par
      • review
    • skincare
      • rutina
      • acnee
  • Gânduri


Nu e un secret că nu sunt cel mai ordonat om. Deși sunt organizată, în mod ironic, când e vorba de menținut undeva mă pierd, așa că sunt constant în căutarea unor soluții care să mă ajute să țin în frâu toate micile obiecte pe care le adun și care fie sunt utile, fie mă fac fericită. 

Astăzi începem cu biroul, camera în camera petrec cele mai multe ore pe zi. Aici filmez, editez, fotografiez și fac toate celelalte activități mai puțin plăcute ale meseriei mele. Îi place cuiva să dea mailuri și să sorteze contracte și facturi, sincer, vă rog? Mie clar nu, așa că vreau ca spațiul în care fac asta să fie cât mai primitor, liniștitor și deloc dezordonat. Dar cum realitatea bate așteptările, pachetele săptămânale pe care le primesc combinate cu toate obiectele de care am nevoie când filmez ceva nu ajută deloc la asta. În schimb ce ajută sunt mici elemente de decor & organizare care te pot ajuta măcar vizual să ții lucrurile sub control.

Să începem cu biroul


Nu era rău nici înainte, chiar mă străduiam să îl țin bine organizat, altfel nu reușeam să mă concentrez pe ce aveam de făcut și, acum că atâta lumea lucrează de acasă, cred că știți la ce mă refer. Ai nevoie de un spațiu ordonat, luminos și curat ca să ai energia necesară pentru muncă. Physical clutter leads to mental clutter. 

Cu toate astea, inevitabil ajungeau pe birou mai o pereche de căști, mai un cablu pentru telefon și uite-așa părea împrăștiat și simțeam nevoia de o pauză. Scrollând într-o zi site-ul Ikea am dat peste acest suport metalic de monitor (ELLOVEN) care s-a dovedit a fi fix ce aveam nevoie. Are un sertar adânc din bambus pentru organizare eficientă, într-unul din ele chiar mi-am făcut un mini charging station cu un cablu USB Type C tras prin spatele sertarului (are o mică nișă ce permite asta) și așa deja arată mai bine spațiul de lucru.
Un alt avantaj este spațiul de sub suport care îți permite depozitarea mouse-ului și a tastaturii, astfel câștigând blat liber, dacă ești ca mine și ai nevoie pentru agendă. Costă 99 lei un suport, se mai găsește și pe antracit și mă bucur să văd că au schimbat firma de curierat după aventura noastră cu bucătăria de acum câțiva ani, dar site-ul tot dificil de folosit este. Dacă vreți să comandați online, înarmați-vă cu răbdare!



Coșuri decorative pentru depozitare

Eu sunt omul care păstrează tot felul de nimicuri, mai mult sau mai puțin utile, pentru că se atașează emoțional. Nu zic că e bine, știu că am tendințe de hoarding din cauza asta și lucrez la acest aspect, dar e greu să te pui cu natura omului. Aveam deja niște cutii simple de carton pe care le foloseam în biblioteca Kallax pentru depozitare, dar am realizat că am nevoie de mai multe și, dacă tot am cumpărat, am decis să schimb și stilul mergând pe o paletă de culori mai caldă și primitoare de data asta. Cele de carton sunt refolosite în dulap acum, nimic nu se pierde.


Coșurile alese sunt din ratan, tot de la IKEA și se numesc BRANAS. Sunt făcute să se potrivească cu acest sistem de bibliotecă, așa că intră la fix, se trag ușor pentru acces la ce este înăuntru și per total mi se pare că se potrivesc foarte bine cu spațiul pe care îl aveam. Cărțile le mut în altă parte a casei pentru că îmi place să le am la vedere, așadar acum am mai mult spațiu liber să îmi arunc toate mărunțișurile fără de care nu pot trăi. :))
Îmi place în mod special cum arată ratanul în combinație cu mini-jungla mea de deasupra și acum mă bate gândul să folosesc o vopsea în nuanță de terracota pentru câteva detalii pe peretele alb, dar acesta rămâne un proiect pentru altă dată. Vă las cu colțul meu zen și ne auzim cu următoarea ocazie.
Spor la organizat!


Acum că au trecut sărbătorile, trebuie să strângem și toate decorațiunile din casă. Pe cât de plăcut este pentru mine procesul de decorare al casei, pe atâta de trist este cel de a duce tot în pod. Totuși mă încălzește gândul că fără aceste pauze nu aș mai aprecia la fel de mult perioadele în care casa este plină de luminițe și ghirlande, așa că am decis să fac și procesul de strângere unul plăcut prin câteva trucuri de organizare eficientă.


Nr. 1 - Folosește lăzi mari și transparente

Nu doar că te vor ajuta să vezi mai bine ce ai depozitat acolo, dar cele mai multe vin chiar însoțite de capac etanș, astfel încât niciun fir de praf să nu ajungă înăuntru. Să găsesc mai peste tot de la magazinele mari precum Ikea și Jysk până la magazinele de brico. Unele vin chiar și cu roți, ca să le poți muta mai ușor și un alt avantaj ar fi faptul că se pot depozita unele peste celelalte, economisind astfel spațiu.


Nr. 2 - Organizează-le pe culori și funcții

Când vine decembrie și mă apuc de decorat, nu am timp într-o singură zi să le fac pe toate, așa că mă ajută mult să le am deja împărțite pe categorii. Azi dau jos din pod ladă pentru brad, peste 3 zile ghirlandele artificiale și tot așa. Dacă obișnuiești să schimbi tematica de la an la an, aș merge chiar un pas mai departe și le-aș categorisi și după culoare, astfel încât să nu fii nevoit să aduci toată lada cu cele 5 tipuri de globuri, dacă anul acesta vrei să le folosești doar pe cele roșii, de exemplu. Poți folosi cutii de încălțăminte sau chiar de la cadourile de anul trecut pentru a le sorta.

Nr. 3 - Protejează instalațiile cu beculețe

Eu în fiecare an petreceam minim 15 minute să descurs beculețele depozitate prost, iar anul acesta am hotărât că e cazul să dau militaria jos din pod (știam eu că va veni o vreme când voi folosi și eu vorba asta) și să caut metode eficiente de depozitare. Ce vă recomand? În primul rând să le împărțiți în două categorii: instalațiile pe baterii și cele la priză. La cele pe baterii nu uitați să le scoateți bateriile înainte de a le depozita ca să evitați accidentele. Pentru că cele la priză de multe ori sunt mult mai lungi (mâna sus cine mai are 500 de leduri ca mine), folosesc o metodă simplă pentru a mă asigura că vor rezista mulți ani: le înfășor pe o bucată de carton. Simplu, nu? Așa nu mai stau mult să le descurc anul următor și nici nu mai există riscul să le rup.

Nr. 4 - Etichetează tot

Eu sunt fană etichete de toate felurile, sunt un om cu multe lucruri în casă și îmi fac viața mai ușoară, așadar nu putea lipsi acest sfat de aici. Fie că alegi niște markere mai rezistente (le recomand pe cele cu vopsea de la magazinele de papetărie, rezistă foarte bine), fie că optezi pentru niște simple etichete, garantez că vor ușura procesul.

Nr. 5 - Folosește saci de protecție

Există decorațiuni mai mari precum brăduți artificiali, coronițe sau altele care nu intră în lăzi. Ce facem cu ele? Eu merg pe varianta cea mai simplă: iau niște saci de gunoi, de preferat mai mari, și acopăr decorațiunile cu ele, astfel încât să fie protejate de praf până anul viitor. 

Nr. 6 - Aruncă/donează

Știi termenul de decluttering? Eu sunt mare fană și încerc, măcar o dată pe an, să fac acest lucru pentru toate obiectele din casa mea, iar luna ianuarie este perfectă pentru decorațiunile de Crăciun. Trec în revistă tot ce am (chiar și cele pe care nu le-am folosit), verific ce e stricat și dacă poate fi reparat, o fac, dacă nu, le arunc sau le reciclez (în funcție de material). Cele care nu mai sunt pe gustul meu merg în coșul de donat să ajungă la cineva care se va bucura mai mult de ele.


Așadar nu este nevoie să ne limităm neapărat numărul decorațiunilor de Crăciun dacă avem loc pentru depozitare, atâta timp cât o facem cu cap. Cumpărăm ce știm că vom folosi, donăm sau reciclăm ce nu ne trebuie și așa nici nu pierdem vremea când vin din nou sărbătorile pentru că le avem deja sortate.

Dacă îți place mai mult formatul video, îți recomand să urmărești și postarea mea de pe Youtube cu aceeași temă. Mulțumesc pentru prezență și ne auzim data viitoare!

Am vorbit mult despre plantele mele pe YouTube și Instagram, dar niciodată aici. E o pasiune pe care am descoperit-o mai târziu, ba chiar înainte nu credeam că voi fi în stare să îngrijesc nici măcar un cactus. Totuși mereu m-a fascinat să le văd, încă de mică le fotografiam în curtea bunicii: crizanteme, margarete, cosmos, bulbi de flori, nu cred că era anotimp fără ca bunica mea să aibă ceva înflorit în grădină. Apoi ne-am mutat și noi la curte, mama a început să dedice tot mai mult timp plantelor și am ajuns să îndrăgesc copacii ce ne țineau umbră și răcoare, wisteria cu ale ei flori spectaculoase în fiecare primăvară, trandafirii ce parfumau aleea până toamna târziu și cred că nu m-aș opri până diseară din povestit.

(în imagini trandafirii cățărători Ghislaine de Feligonde, dreapta, și Swan Lake, stânga)

Așa am știut că îmi doresc să am curtea mea, cândva. Acel cândva a venit mult mai devreme decât puteam spera vreodată. Nu e la fel de mare ca a mamei, nu este într-o zonă la fel de liniștită ca a bunicii, dar e curtea noastră, unde ne petrecem mare parte din timp și unde familia noastră se simte acasă. Și ce este un astfel de spațiu fără verdeață, fără flori colorate și fără frunze în bătaia vântului? Așadar, treptat și cu multă ambiție, am început și noi amenajările micuțului nostru rai. 

Mama mea este clientă de foarte mulți ani Sweet Garden, așadar am știut din start de unde urma să comandăm toate plantele de care aveam nevoie pentru asta. M-a ajutat mult și faptul că pe site sunt menționate și multe dintre detaliile importante, cum ar fi distanța de plantare, perioada de înflorire, dimensiunile la maturitate, dar și la livrare. Mi-am făcut mult mai ușor planurile așa, iar rezultatele se văd deja la 3 ani distanță. Chiar și în grădină noastră mică, avem de toate de la arbuști ornamentali și flori de toate felurile la pomi fructiferi și chiar o grădiniță de legume. 

Este locul nostru cald și primitor pe care încercăm să îl împărțim cu oricine ne trece pragul, real sau virtual.


(iasomie de iarnă, un deliciu în orice grădină)

(pentru factorul spectaculos, wisteria)

 Înainte să mă apuc de această scrisoare am tras cu ochiul puțin peste tine. Martie 2018, data ultimei postări de aici. Peste 2 ani în care ți-am plătit în continuare domeniul, în care am fost activă pe alte platforme, dar în care nu te-am mai accesat deloc. Nu aș ști să zic de ce. Mereu mi-a plăcut să scriu, să îți povestesc, chiar și acum când mai recitesc articolele mele vechi mă apucă o nostalgie și îmi face plăcere să îmi ascult vocea de atunci. Pur și simplu au luat amploare alte lucruri pentru mine și nu am mai lăsat timp și pentru asta. Deși tu ai fost alături de mine la bine și la greu, mereu ai avut un spațiu liber să îmi aștern un gând sau o fotografie, oricât de simple și banale ar fi fost ele. Mai intram să văd ce faci, simțeam că a trecut prea mult și ieșeam. Fără să zic nimic.

Apoi au venit nesiguranțele, chiar și când aș fi vrut să îți scriu ceva: oare mai citește cineva bloguri, oare mă mai pricep să îmi expun gândurile în cuvinte, oare te mai interesează? Tot nu am răspuns la ele, dar măcar azi am deschis o pagină nouă. Am vrut să văd ce mai faci, cum ne mai înțelegem, să văd dacă e genul ăla de prietenie unde, chiar și când te vezi peste 5 ani, vorbiți ca și cum v-ați fi văzut ieri. 

Te rog nu o lua ca pe un semn că de acum vom fi iar împreună, pe asta nu o știe nimeni, doar mi-a fost dor de tine și voiam să văd cum mai ești, dacă eu ți-am lipsit. Așadar, spune-mi te rog, ce am ratat în ultimii 2 ani?





Am început ca cele mai multe fete cu rujurile mamei. Mânjeam tot în calea mea, dar petele de culoare și texturile mă fascinau. Apoi am avut perioada ”neagră” unde eyeliner-ul aplicat messy o data pe lună, când aveam voie, mă făcea să mă simt un rockstar. Am început ușor-ușor să experimentez și cu farduri, pudre minerale, culori mai aprinse, până mi-am dat seama că asta mă face fericită și l-am rugat pe tata să-mi cumpere primele două farduri MAC. Motiv de mândrie, nu altceva, le țin minte și acum – Shimmermoss (un turcoaz sidefat care te ducea cu gândul la o vară pe malul mării) și Sable (cel mai frumos fard neutru căruia niciun acum nu i-am găsit înlocuitor).


Hello, hello. Începem luna decembrie cu o discuție despre...păr. Nu cel din cap, ci acela de care încercăm să scăpăm. Din păcate, eu am moștenit niște gene foarte puternice care nu-mi permit să stau departe de lamă sau epilator electric prea multe zile, așa că am încercat o grămadă de metode în dorința de a scăpa.

Daca sunteți cititoare ale blogului de pe la începuturi, probabil știți toate schimbările prin care am trecut cu sprâncenele mele, de unde am plecat și cât de tare mă chinuiam cu ele înainte. Din fericire, după multe încercări eșuate, am ajuns pe mâinile unor esteticiene mai mult decât pricepute și acum sprâncenele mele au devenit chiar un ajutor în machiaj pentru că fac totul să pară mult mai aranjat și curat, chiar și atunci când nu port multe.


Nu știu dacă titlul a venit în urma absenței mele prelungite pe blog sau inspirată de povestea ce urmează să v-o spun prin imaginile de mai jos, cert este că acest produs mi-a readus la viață apetitul pentru scris, fotografii și basme.
Postări mai noi Postări mai vechi Pagina de pornire

DESPRE MINE

Principiu de viață: dezordine organizată

SUBSCRIBE & FOLLOW

ARTICOLE POPULARE

  • Giveaway tomnatic
  • Am fost răpită...
  • Am încredere în mine atunci când...
  • Când plouă...
  • Rain & Geeks

Search

Featured Post

Poveste din grădină

Popular Posts

  • Am fost răpită...
  • Giveaway tomnatic
  • Giveaway fulger
  • Când plouă...
  • Rain & Geeks
  • Am încredere în mine atunci când...

Blog Archive

  • ▼  2021 (8)
    • ▼  mai (2)
      • Totul despre COMPOST
      • E cerneala pentru o imprimantă EcoTank scumpă?
    • ►  aprilie (1)
    • ►  martie (1)
    • ►  februarie (1)
    • ►  ianuarie (3)
  • ►  2020 (2)
    • ►  noiembrie (1)
    • ►  octombrie (1)
  • ►  2018 (1)
    • ►  martie (1)
  • ►  2017 (7)
    • ►  decembrie (1)
    • ►  octombrie (1)
    • ►  septembrie (1)
    • ►  iunie (1)
    • ►  martie (2)
    • ►  ianuarie (1)
  • ►  2016 (30)
    • ►  noiembrie (2)
    • ►  octombrie (1)
    • ►  septembrie (5)
    • ►  mai (4)
    • ►  aprilie (6)
    • ►  martie (2)
    • ►  februarie (8)
    • ►  ianuarie (2)
  • ►  2015 (84)
    • ►  decembrie (4)
    • ►  noiembrie (6)
    • ►  octombrie (13)
    • ►  septembrie (7)
    • ►  august (4)
    • ►  iulie (3)
    • ►  iunie (2)
    • ►  mai (11)
    • ►  aprilie (11)
    • ►  martie (8)
    • ►  februarie (6)
    • ►  ianuarie (9)
  • ►  2014 (65)
    • ►  decembrie (5)
    • ►  noiembrie (8)
    • ►  octombrie (13)
    • ►  septembrie (10)
    • ►  august (7)
    • ►  iulie (9)
    • ►  iunie (2)
    • ►  mai (8)
    • ►  aprilie (3)
  • ►  2012 (7)
    • ►  septembrie (1)
    • ►  august (2)
    • ►  iunie (4)
  • ►  2011 (48)
    • ►  decembrie (5)
    • ►  noiembrie (4)
    • ►  octombrie (3)
    • ►  septembrie (4)
    • ►  august (5)
    • ►  iulie (2)
    • ►  iunie (3)
    • ►  mai (1)
    • ►  aprilie (3)
    • ►  martie (4)
    • ►  februarie (6)
    • ►  ianuarie (8)
  • ►  2010 (41)
    • ►  decembrie (16)
    • ►  noiembrie (3)
    • ►  octombrie (6)
    • ►  septembrie (16)