Totul despre COMPOST

luni, mai 31, 2021

Stăm de aproape 4 ani la casă și în fiecare an învăț ceva nou despre plante și grădinărit. Anul acesta a fost primul an în care am folosit o bună parte din compostul creat de noi, motiv pentru care am început să scriu acest articol. Hai să afli împreună cu mine totul despre compost!

Ce este compostul?

COMPÓST, composturi, s. n. Îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale. – Din fr. compost.

Iată ce zice domnul DEX. Pe scurt, ne putem crea propriul îngrășământ folosind resturile din gospodăria noastră. Nu doar că astfel vom avea hrană gratuită pentru viitoarele plante și legume pe care le creștem, dar astfel vor ajunge mult mai puține lucruri la groapa de gunoi, iar amprenta noastră de carbon va fi diminuată. Fie că îți pasă de mediu sau pur și simplu ești un grădinar avid, compostul te va ajuta în ambele direcții.

Uite cum arată al meu acum, la un an jumătate după. Toate resturile aruncate de noi aici s-au transformat în pământ hrănitor pentru grădina noastră.

Cum se face compostul?
Principiul este simplu. Pentru ca resturile tale să fermenteze și să se transforme în îngrășământ vei avea nevoie de o parte verde (materii bogate în azot) și o parte maro (materii bogate în carbon). Raportul recomandat dintre cele două este în jur de 30:1 Carbon:Azot. Poate părea copleșitor la început și sinceră să fiu eu am mers mai mult pe intuiție la acest capitol.
Nu am urmărit îndeaproape acest raport și nici nu poți ”greși” dacă nu îl atingi, pur și simplu se vor descompune mai greu resturile dacă e mai mult carbon și nu se încăzește, iar dacă este mai mult verde va prinde miros groapa de compost. Așadar, dacă urmărești aceste două aspecte, îți poți da seama ușor dacă mai este nevoie să adaugi una sau cealaltă.
Acum să discutăm și despre cele două părți și ce fel de materii intră la fiecare.
Verde: iarbă tunsă, pliculețe de ceai, zaț de cafea, resturi vegetale (legume și fructe, mai puțin citrice), resturi verzi de la tunderea plantelor din grădină, coji de ouă (mărunțite), gunoi de animal erbivor (deci nu al animalelor obișnuite de casă: câine, pisică)
Maro: frunze uscate, ace de conifere, crengi, scoarță, fân, rumeguș, hârtie și carton (aici aș adăuga să aveți grijă dacă este imprimată, eu prefer să nu le pun pe acelea pentru că nu știi ce calitate de tuș s-a folosit, iar noi punem îngrășământul la legume), vată/bumbac, păr de om sau animal

Sunt și câteva lucruri pe care nu e bine să le adăugăm la compost fiindcă există riscul de a atrage șobolani sau pentru că încetinesc procesul de descompunere: pâine și alte făinoase, oase, carne și în principiu grăsimi, lactate, fecale de animale carnivore, citrice.

În ce facem compostul?

Aici există mai multe variante, în funcție de spațiul pe care îl aveți la dispoziție. Vă puteți folosi de niște lăzi de lemn sau paleți vechi, containere speciale pentru compost sau chiar direct în grămezi mari pe pământ. Pentru că noi avem o grădină mică, am preferat să luam un astfel de compostor, important este să stea direct pe pământ ca microorganismele ce se ocupă de acest proces să ajungă mai ușor.

De asemenea, pentru a strânge alimentele din bucătărie folosim o găleată cu capac pe care o golim la câteva zile și asta ne-a scutit de drumuri prea dese până la lada de compost.

La ce să avem grijă:

Nu este de ajuns să amestecăm la un loc aceste resturi pentru a realiza un compost bun de folosit, din când în când îl verific să mă asigur că are suficientă umiditate (undeva la 50%) și îi dau o mică ploaie cu furtunul dacă s-a mai uscat. De asemenea, o dată la ceva timp, mă folosesc de o furcă pentru a-l amesteca puțin, fiind vorba de o ladă închisă de compost, în cazul nostru.

Iar pentru cine stă la bloc și îți dorește să facă totuși asta, am descoperit că încep să existe și la noi diverse asociații ce se ocupă de colectarea compostului sau poate chiar aveți un prieten ce stă la curte și e dispus să vă ajute. Spor la compostat!